Dex.Ro Mobile
AURÁR, aurari, s. m. 1. Meșter care lucrează obiecte de aur. (1). 2. Persoană care extrage aur (1) din mine, din nisipul râurilor. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

AURÁR EYRIR/ s. m. monedă divizionară din Islanda, a suta parte dintr-o coroană. (< fr. aurar) (Sursa: MDN )

aurár /eyrir/ s.m. Monedă divizionară din Islanda, a suta parte dintr-o coroană. [Pr.: éĩ-rir] (din isl. eyrir < v. norv. = bani < (prob.) lat. aurum = aur) [și AHDEL] (Sursa: MDN )

AURÁR, aurari, s. m. 1. Meșter care lucrează în aur. 2. Cel care scoate aur din mine sau îl culege din râuri. [Pr.: a-u-] – Din aur + suf. -ar. (Sursa: DLRM )

AURÁR s. (înv.) zlătar, (turcism înv.) cuiungiu. (Sursa: Sinonime )

aurár s. m. (sil. a-u-), pl. aurári (Sursa: Ortografic )

aurár m. (lat. aurarius). Argintar. Culegător de aur din rîurĭ saŭ și din munțĭ. V. rudar, zlătar. (Sursa: Scriban )

AURÁR ~i m. 1) Persoană care extrage aur din mine sau din râuri. 2) Meșter care lucrează obiecte de aur. /aur + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
aurar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aurar aurarul
plural aurari aurarii
genitiv-dativ singular aurar aurarului
plural aurari aurarilor
vocativ singular
plural