ATRÓP, -Ă adj. (bot.; despre organe) cu poziție dreaptă, nerăsucită. (< fr. atrope) (Sursa: MDN )
atróp adj. m., pl. atrópi; f. sg. atrópă, pl. atrópe (Sursa: Ortografic )
| atrop adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | atrop | atropul | atropă | atropa |
| plural | atropi | atropii | atrope | atropele |
| genitiv-dativ | singular | atrop | atropului | atrope | atropei |
| plural | atropi | atropilor | atrope | atropelor |
| vocativ | singular | atropule | atropo |
| plural | atropilor | atropelor |
