ATÍPIC, -Ă, atipici, -ce, adj. Care se abate de la caracteristicile obișnuite, de la tipul comun. – Din fr. atypique. (Sursa: DEX '98 )
ATÍPIC, -Ă adj. Care nu prezintă caracterele tipului obișnuit. [< fr. atypique, cf. gr. a – fără, typos – model]. (Sursa: DN )
ATÍPIC, -Ă adj. care nu prezintă caracterele tipului. (< fr. atypique) (Sursa: MDN )
Atipic ≠ tipic (Sursa: Antonime )
atípic adj. → tipic (Sursa: Ortografic )
ATÍPIC ~că (~ci, ~ce) Care nu este tipic. /<fr. atypique (Sursa: NODEX )
| atipic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | atipic | atipicul | atipică | atipica |
| plural | atipici | atipicii | atipice | atipicele |
| genitiv-dativ | singular | atipic | atipicului | atipice | atipicei |
| plural | atipici | atipicilor | atipice | atipicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
