ATENTÍV, -Ă adj. (rar) Atent. [< fr. attentif, engl. attentiv]. (Sursa: DN )
ATENTÍV, -Ă adj. care ascultă, privește, acționează cu atenție. (< fr. attentif, lat. attentivus) (Sursa: MDN )
atentív adj. m., pl. atentívi; f. sg. atentívă, pl. atentíve (Sursa: Ortografic )
atentiv adjectiv | masculin | feminin |
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | atentiv | atentivul | atentivă | atentiva |
plural | atentivi | atentivii | atentive | atentivele |
genitiv-dativ | singular | atentiv | atentivului | atentive | atentivei |
plural | atentivi | atentivilor | atentive | atentivelor |
vocativ | singular | atentivule | atentivo |
plural | atentivilor | atentivelor |