ATAVÍSM s. n. Apariție la un descendent animal sau vegetal a unor particularități (fizice sau psihice) proprii ascendenților îndepărtați. – Din fr. atavisme. (Sursa: DEX '98 )
ATAVÍSMn. Apariție la unele vietăți a unor caractere neobișnuite pe care le-a posedat un strămoș îndepărtat. /<fr. atavisme (Sursa: NODEX )
ATAVÍSM s.n. Apariție la unele vietăți (mai ales din regnul animal) a unor caractere neobișnuite, pe care le-a avut un strămoș îndepărtat. [Pl. -me. / < fr. atavisme, cf. lat. atavus – strămoș]. (Sursa: DN )
ATAVÍSMs. n. 1. reapariție (la unele animale sau plante) a unor caractere ancestrale latente. 2. ansamblu de caractere ereditare. (< fr. atavisme) (Sursa: MDN )
ATAVÍSM s. n. Ivire, la unele exemplare din regnul vegetal sau animal, a unor particularități (fizice sau psihice) neobișnuite, dar proprii strămoșilor îndepărtați. – Fr. atavisme. (Sursa: DLRM )
ATAVÍSM s. (BIOL.) reversie. (Sursa: Sinonime )
atavísm s. n. (Sursa: Ortografic )
atavízm n. (d. lat. átavus, strămoș, cu sufixu -izm). Asemănare cu strămoșiĭ (maĭ ales morală). (Sursa: Scriban )
