ASTRAHÁN, (2) astrahanuri, s. n. 1. Pielicică cu părul mătăsos și buclat, obținută de la mieii de rasa caracul. 2. Haină confecționată din astrahan (1). – Din n. pr. Astrahan.. (Sursa: DEX '98 )
ASTRAHÁNn. 1) Blană cu părul mătăsos și buclat, obținută de la mieii de rasă caracul. 2) Haină confecționată din astfel de pielicele. /Din Astrahan n. pr. (Sursa: NODEX )
ASTRAHÁNs.n. Miel (de Astrahan) cu blana încrețită și foarte fină; (p. ext.) blana acestui miel. ♦ Haină de iarnă lucrată dintr-o astfel de blană. [Pl. -nuri. / < fr. astrakan, cf. Astrahan – oraș în fosta U.R.S.S.]. (Sursa: DN )
ASTRAHÁNs. n. pielicică de miel din rasa caracul, cu părul mătăsos și buclat. ◊ haină de damă dintr-o astfel de blană. (< fr. astrakan) (Sursa: MDN )
ASTRAHÁN s. n. Blană cu părul mătăsos și creț, obținută de la mieii unei rase de oi (originară din Astrahan). ♦ Haină lucrată din astfel de blană. – Din Astrahan. (Sursa: DLRM )
astrahán s. n., (haine) pl. astrahánuri (Sursa: Ortografic )
astrahán n., pl. urĭ. Blană de mel [!] (ob. neagră) creață, lustruită și foarte fină preparată la saŭ ca la Astrahan. – Pop. -gan. (Sursa: Scriban )
ASTRAHAN, oraș în S Federației Ruse (C.S.I.), port fluvio-maritim în delta Volgăi; 509 mii loc. (1989). Ind. alim., textilă, a piel., de prelucr. a lemnului. Aeroport. Kremlin (sec. 16), catedrală (sec. 18). Muzee. Universitate. Cunoscut din sec. 13. (Sursa: DE )
