Dex.Ro Mobile
ASTÉNIC, -Ă, astenici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Care aparține asteniei, privitor la astenie, de astenie. 2. Adj., s. m. și f. (Om.) care este bolnav de astenie. – Din fr. asthénique. (Sursa: DEX '98 )

ASTÉNIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de astenie. [< fr. asthénique]. (Sursa: DN )

ASTÉNIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de astenie. (< fr. asthénique) (Sursa: MDN )

ASTÉNIC, -Ă, astenici, -e, adj. De astenie; (despre oameni, adesea substantivat) lipsit de puteri; slab. – Fr. asthénique. (Sursa: DLRM )

ASTÉNIC adj. (MED.) (înv. și reg.) slăbicios. (Stare ~.) (Sursa: Sinonime )

Astenic ≠ stenic (Sursa: Antonime )

asténic adj. m., s. m., pl. asténici; f. sg. asténică, pl. asténice (Sursa: Ortografic )

ASTÉNIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de astenie; propriu asteniei. /<fr. asthénique (Sursa: NODEX )

ASTÉNIC2 ~că (~ci, ~ce) m. și f. Persoană care suferă de astenie. /<fr. asthénique (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
astenic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular astenic astenicul astenică astenica
plural astenici astenicii astenice astenicele
genitiv-dativ singular astenic astenicului astenice astenicei
plural astenici astenicilor astenice astenicelor
vocativ singular
plural