Dex.Ro Mobile
ASORTÁT, -Ă, asortați, -te, adj. Care se potrivește, care se armonizează (la culoare, mărime, calitate). ♦ Aprovizionat, înzestrat cu mărfuri variate. Magazin asortat. – V. asorta. (Sursa: DEX '98 )

ASORTÁT, -Ă, asortați, -te, adj. Care se potrivește, care se armonizează (la culoare, mărime, calitate) cu un lucru. ♦ Aprovizionat, înzestrat din belșug cu mărfuri de tot felul. – V. asorta. (Sursa: DLRM )

ASORTÁ, asortez, vb. I. Tranz. A așeza laolaltă diverse lucruri pentru a forma un tot armonios. ♦ A aproviziona cu mărfuri variate. ♦ Refl. A se potrivi (ca nuanță, mărime etc.). – Din fr. assortir. (Sursa: DEX '98 )

A ASORTÁ ~éz tranz. 1) A face să se asorteze; a armoniza; a potrivi. 2) (magazine) A aproviziona cu mărfuri variate. /<fr. assortir (Sursa: NODEX )

A SE ASORTÁ se ~eáză intranz. (despre obiecte, culori variate, haine etc.) A se afla în armonie perfectă; a fi în concordanță deplină; a se armoniza; a se potrivi; a cadra; a concorda. /<fr. assortir (Sursa: NODEX )

ASORTÁ vb. I. tr. 1. A strânge, a așeza la un loc diferite lucruri în vederea formării unui tot armonios. ♦ (refl.) A se potrivi. 2. A aproviziona (un magazin) cu mărfuri variate. [< fr. assortir]. (Sursa: DN )

ASORTÁ vb. I. tr. 1. a așeza la un loc diferite lucruri pentru a forma un tot armonios. 2. a aproviziona (un magazin) cu mărfuri variate. II. refl. a se potrivi, a se armoniza. (< fr. assortir) (Sursa: MDN )

ASORTÁ, asortez, vb. I. Tranz. 1. A așeza laolaltă diverse lucruri pentru a forma un tot armonios. ♦ Refl. A se potrivi (ca nuanță, mărime etc.). 2. A aproviziona un centru de desfacere cu mărfuri variate. – După fr. assortir. (Sursa: DLRM )

ASORTÁ vb. a (se) armoniza, a (se) combina, a merge, a (se) potrivi, (pop. și fam.) a (se) lovi. (Albastrul se ~ bine cu albul.) (Sursa: Sinonime )

A se asorta ≠ a discorda, a distona (Sursa: Antonime )

asortá (asortéz, asortát), vb. – A așeza laolaltă, a potrivi. Fr. assortir. – Der. asorti(s)ment, s. n., din fr. (Sursa: DER )

asortá vb., ind. prez. 1 sg. asortéz, 3 sg. și pl. asorteáză (Sursa: Ortografic )

asortéz v. tr. (fr. assortir, d. sorte, fel). Reunesc lucrurĭ saŭ persoane care se potrivesc: a asorta stofe, florĭ, oaspețĭ. Aprovizionez: a asorta o prăvălie. V. refl. Mă potrivesc: aceste colorĭ [!] se asortează. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
asorta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) asorta asortare asortat asortând singular plural
asortea asortați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) asortez (să) asortez asortam asortai asortasem
a II-a (tu) asortezi (să) asortezi asortai asortași asortaseși
a III-a (el, ea) asortea (să) asorteze asorta asortă asortase
plural I (noi) asortăm (să) asortăm asortam asortarăm asortaserăm, asortasem*
a II-a (voi) asortați (să) asortați asortați asortarăți asortaserăți, asortaseți*
a III-a (ei, ele) asortea (să) asorteze asortau asorta asortaseră
* Formă nerecomandată

asortat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular asortat asortatul asorta asortata
plural asortați asortații asortate asortatele
genitiv-dativ singular asortat asortatului asortate asortatei
plural asortați asortaților asortate asortatelor
vocativ singular
plural