Dex.Ro Mobile
ASOCIÉRE, asocieri, s. f. Acțiunea de a (se) asocia și rezultatul ei. [Pr.: -ci-e-] – V. asocia. (Sursa: DEX '98 )

ASOCIÉRE s.f. Acțiunea de a se asocia și rezultatul ei. [< asocia]. (Sursa: DN )

ASOCIÉRE, asocieri, s. f. Acțiunea de a (se) asocia și rezultatul ei. [Pr.: -ci-e-] (Sursa: DLRM )

ASOCIÉRE s. asociație, întovărășire, tovărășie, (înv. și reg.) sâmbră, soție, (reg.) ortăcie, simbrie, soțiire. (O ~ durabilă între ei.) (Sursa: Sinonime )

Asociere ≠ disociere (Sursa: Antonime )

asociére s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. asociérii; pl. asociéri (Sursa: Ortografic )

ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl. A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun. ♦ Refl. și tranz. A lua parte sau a face să ia parte, împreună cu alții, la o acțiune, la o inițiativă etc. [Pr.: -ci-a] – Din fr. associer, lat. associare. (Sursa: DEX '98 )

A ASOCIÁ ~éz tranz. 1) (idei, imagini, reprezentări) A uni în baza unei asociații. 2) A face să se asocieze. [Sil. -ci-a] /<fr. associer, lat. associare (Sursa: NODEX )

A SE ASOCIÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) 1) A deveni asociat; a se face membru al unei asociați. 2) A acționa alături de altcineva (la realizarea unui lucru; a unei acțiuni); a lua parte; a participa. [Sil. -ci-a] /<fr. associer, lat. associare (Sursa: NODEX )

ASOCIÁ vb. I. refl. 1. A se întovărăși, a se uni (într-un anumit scop). 2. A se alătura (unei acțiuni, unei idei etc.); a urma. 3. A se lega, a se înlănțui (pe bază de asociații). [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -ind. / < fr. associer, it., lat. associare]. (Sursa: DN )

ASOCIÁ vb. I. tr. a pune laolaltă, împreună. II. refl. 1. a se întovărăși, a se uni (într-un anumit scop). 2. a se alătura. 3. a se lega (pe bază de asociații). (< fr. associer, lat. associare) (Sursa: MDN )

ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl. A se întovărăși, a se grupa în vederea unui scop comun. ♦ Refl. și tranz. A (se) alătura unei acțiuni, unei idei etc. [Pr.: -ci-a] – Fr. associer (lat. lit. associare). (Sursa: DLRM )

ASOCIÁ vb. 1. a se grupa, a se însoți, a se întovărăși, a se uni, (înv. și pop.) a se prinde, (reg.) a se ortăci, (Mold. și Transilv.) a se însâmbra, (prin Transilv.) a se soți, (înv.) a intra. (Vino să te ~ cu mine.) 2. a (se) înlănțui, a (se) lega. (Idei care se ~ între ele.) (Sursa: Sinonime )

A (se) asocia ≠ a (se) disocia (Sursa: Antonime )

asociá (asociéz, asociát), vb. – A se uni, a se grupa cu cineva. Fr. associer. – Der. (din fr.) asociați(un)e, s. f.; asociaționism, s. n.; disocia, vb.; coasociat, s. m. (Sursa: DER )

asociá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. asociéz, 3 sg. și pl. asociáză, 1 pl. asociém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. asociéze; ger. asociínd (sil. -ci-ind) (Sursa: Ortografic )

asociéz v. tr. (lat. associare, d. socius, soț). Fac asociat, coleg, tovarăș. Unesc, pun la un loc. Fig. Leg: asociez ideile. V. refl. Intru în societate, formez o asociațiune, mă întovărășesc. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
asocia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) asocia asociere asociat asociind singular plural
asocia asociați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) asociez (să) asociez asociam asociai asociasem
a II-a (tu) asociezi (să) asociezi asociai asociași asociaseși
a III-a (el, ea) asocia (să) asocieze asocia asocie asociase
plural I (noi) asociem (să) asociem asociam asociarăm asociaserăm, asociasem*
a II-a (voi) asociați (să) asociați asociați asociarăți asociaserăți, asociaseți*
a III-a (ei, ele) asocia (să) asocieze asociau asocia asociaseră
* Formă nerecomandată

asociere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular asociere asocierea
plural asocieri asocierile
genitiv-dativ singular asocieri asocierii
plural asocieri asocierilor
vocativ singular asociere, asociereo
plural asocierilor