Dex.Ro Mobile
ASERVÍRE s. f. Acțiunea de a aservi și rezultatul ei. – V. aservi. (Sursa: DEX '98 )

ASERVÍRE s.f. Acțiunea de a aservi și rezultatul ei ; supunere, subjugare. [< aservi]. (Sursa: DN )

ASERVÍRE, aserviri, s. f. Acțiunea de a aservi și rezultatul ei; supunere, subjugare, robire. (Sursa: DLRM )

ASERVÍRE s. 1. v. subjugare. 2. v. dependență. 3. robie, sclavaj, sclavie. (Stare de ~ a unor țărani.) (Sursa: Sinonime )

Aservire ≠ eliberare (Sursa: Antonime )

aservíre s. f. → servire (Sursa: Ortografic )

ASERVÍ, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o țară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din fr. asservir. (Sursa: DEX '98 )

A ASERVÍ ~ésc tranz. (popoare, țări etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a aduce în stare de serv; a subjuga; a înrobi; a îngenunchea; a supune. /<fr. asservir (Sursa: NODEX )

ASERVÍ vb. IV. tr. A supune (un popor, o țară) unor interese străine, a subjuga, a înrobi. [P.i. -vesc. / < fr. asservir, cf. lat. asservire]. (Sursa: DN )

ASERVÍ vb. tr. a supune (un popor, o țară) unor interese sau puteri străine, a subjuga. (< fr. asservir) (Sursa: MDN )

ASERVÍ, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un popor, o țară unor interese străine; a subjuga, a înrobi. – Fr. asservir. (Sursa: DLRM )

ASERVÍ vb. v. subjuga. (Sursa: Sinonime )

A aservi ≠ a dezrobi, a elibera (Sursa: Antonime )

aserví vb. → servi (Sursa: Ortografic )

aservésc v. tr. (fr. asservir, d. serf, serv. V. servesc). Robesc, subjug, reduc la o dependență extremă: Jidaniĭ vor să ne aservească finanțeĭ lor. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
aservi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aservi aservire aservit aservind singular plural
aservește aserviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aservesc (să) aservesc aserveam aservii aservisem
a II-a (tu) aservești (să) aservești aserveai aserviși aserviseși
a III-a (el, ea) aservește (să) aservească aservea aservi aservise
plural I (noi) aservim (să) aservim aserveam aservirăm aserviserăm, aservisem*
a II-a (voi) aserviți (să) aserviți aserveați aservirăți aserviserăți, aserviseți*
a III-a (ei, ele) aservesc (să) aservească aserveau aservi aserviseră
* Formă nerecomandată

aservire   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aservire aservirea
plural aserviri aservirile
genitiv-dativ singular aserviri aservirii
plural aserviri aservirilor
vocativ singular aservire, aservireo
plural aservirilor