Dex.Ro Mobile
AROGÁNȚĂ s. f. Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare. – Din fr. arrogance, lat. arrogantia. (Sursa: DEX '98 )

AROGÁNȚĂ f. Atitudine de trufie și de dispreț față de cei din jur; purtare sfidătoare, obraznică. [G.-D. aroganței] /<fr. arrogance, lat. arrogantia (Sursa: NODEX )

AROGÁNȚĂ s.f. Atitudine exagerat de mândră și de disprețuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus decât alții, atribuindu-și drepturi care nu i se cuvin ; trufie insultătoare, obrăznicie, înfumurare. [Gen. -iei. / cf. fr. arrogance, lat. arrogantia]. (Sursa: DN )

AROGÁNȚĂ s. f. atitudine de mândrie disprețuitoare; obrăznicie, înfumurare, impertinență. (< fr. arrogance, lat. arrogantia) (Sursa: MDN )

AROGÁNȚĂ s. f. Purtare obraznică și sfidătoare; trufie insultătoare. – Fr. arrogance (lat. lit. arrogantia). (Sursa: DLRM )

AROGÁNȚĂ s. 1. v. obrăznicie. 2. v. îngâmfare. (Sursa: Sinonime )

Aroganță ≠ modestie (Sursa: Antonime )

arogánță s. f., g.-d. art. arogánței (Sursa: Ortografic )

arogánță f. (lat. arrogantia). Obrăznicie, trufie. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
aroganță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aroganță aroganța
plural
genitiv-dativ singular aroganțe aroganței
plural
vocativ singular aroganță, aroganțo
plural