Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

ARNÍCI s. n. Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. – Cf. scr. jarenica. (Sursa: DEX '98 )

ÁRNICI n. Ață de bumbac răsucită, vopsită în diferite culori și folosită la brodat. /cf. sb. jarenica (Sursa: NODEX )

ARNÍCI, (2) arniciuri, s. n. 1. Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. 2. (La pl.) Diverse feluri de arnici (1). – Comp. sb. jarenica. (Sursa: DLRM )

arnicí (arníciuri), s. n. – Pînză de bumbac colorată. Origine necunoscută. Pare o deformare populară de la urșinic „catifea”. Singura ipoteză diferită pe care o cunoaștem, a lui Scriban (din bg. jarenica) nu pare potrivită. Din rom. provine probabil bg. arnič (Capidan, Raporturile, 220) și mag. arninci (Candrea, Elemente, 406). (Sursa: DER )

arníci s. n., (soiuri) pl. arníciuri (Sursa: Ortografic )

arnícĭ n. (cp. cu sîrb. jarènica, lînă de mel). Ață de bumbac (în general roșie) care nu ĭese la spălat și care se întrebuințează la făcut ornamente și litere pe rufe. (Sursa: Scriban )

ARNÍCĂ s. f. Plantă erbacee medicinală, cu flori galbene-portocalii și fructe achene negricioase (Arnica montana). – Din lat., fr. arnica, germ. Arnika. (Sursa: DEX '98 )

ARNÍCĂ, arnici, s. f. Plantă erbacee medicinală, cu flori galbene-portocalii și fructe achene negricioase (Arnica montana). – Din lat., fr. arnica, germ. Arnika. (Sursa: DEX '96 )

ÁRNICĂ f. Plantă erbacee cu flori galbene-portocalii și cu fructe negricioase achene, cu întrebuințări medicinale. / (Sursa: NODEX )

ARNÍCĂ s. f. Plantă erbacee cu flori galbene-portocalii și fructe negricioase (Arnica montana). – Lat. lit. arnica. (Sursa: DLRM )

ARNÍCĂ s. (BOT.; Arnica montana) podbal-de-munte, (reg.) carul-pădurilor, carul-zânelor, țâța-oii, (prin Transilv.) roit. (Sursa: Sinonime )

árnícă (-ci), s. f. – Plantă (Arnica montana). Nume științific, răspîndit de farmaciști. Sec. XIX. (Sursa: DER )

árnică s. f., g.-d. art. árnicii; pl. árnici (Sursa: Ortografic )

árnică f., pl. ĭ (mlat. arnica, d. lat. ptármica, care vine d. vgr. ptarmiké, [plantă] care te face să strănuțĭ). O plantă din familia compuselor cu proprietățĭ stimulante, febrifuge, tonice și vulnerare (árnica montána). – Pop. podbeal de munte. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
arnică   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arni arnica
plural arnici arnicile
genitiv-dativ singular arnici arnicii
plural arnici arnicilor
vocativ singular arnică, arnico
plural arnicilor

arnici   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arnici arniciul
plural arniciuri arniciurile
genitiv-dativ singular arnici arniciului
plural arniciuri arniciurilor
vocativ singular arniciule
plural arniciurilor