Dex.Ro Mobile
ARISTOCRÁT, -Ă, aristocrați, -te, s. m. și f. Persoană care aparține aristocrației; p. ext. nobil. ♦ (Adjectival) Aristocratic. – Din fr. aristocrate. (Sursa: DEX '98 )

ARISTOCRÁT, -Ă s.m. și f. Cel care aparține aristocrației. // adj. Distins, ales; aristocratic. [< fr. aristocrate]. (Sursa: DN )

ARISTOCRÁT, -Ă s. m. f. cel care aparține aristocrației; (p. ext.) nobil. ◊ (adj.) aristocratic. (< fr. aristocrate) (Sursa: MDN )

ARISTOCRÁT, -Ă, aristocrați, -te, s. m. și f. Persoană care aparține aristocrației. ♦ (Adjectival, în jargonul claselor exploatatoare) Distins, ales. – Fr. aristocrate (< gr.). (Sursa: DLRM )

ARISTOCRÁT adj., s. 1. adj. v. ales. 2. s. v. nobil. (Sursa: Sinonime )

Aristocrat ≠ plebeu (Sursa: Antonime )

aristocrát s. m. (sil. -crat), pl. aristocráți (Sursa: Ortografic )

aristocrát, -ă s. (d. aristocratic; fr. aristocrate). Partizan saŭ membru al aristocrațiiĭ, nobil, boĭer. Adj. Aristocratic. V. democrat. (Sursa: Scriban )

ARISTOCRÁT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care aparține aristocrației. [Sil. -to-crat] /<fr. aristocrate (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
aristocrat   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aristocrat aristocratul aristocra aristocrata
plural aristocrați aristocrații aristocrate aristocratele
genitiv-dativ singular aristocrat aristocratului aristocrate aristocratei
plural aristocrați aristocraților aristocrate aristocratelor
vocativ singular
plural