ARHITRÁVĂ,arhitrave, s. f. Element de construcție (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe zid. – Din fr. architrave. (Sursa: DEX '98 )
ARHITRÁVĂs.f. Parte a antablamentului care se sprijină pe capitelul coloanei. [< fr. architrave, it. architrave]. (Sursa: DN )
ARHITRÁVĂs. f. 1. parte inferioară a antablamentului, care se sprijină pe capitelul coloanei; epistil. 2. (constr.) piesă de susținere verticală, din lemn. (< fr. architrave) (Sursa: MDN )
ARHITRÁVĂ,arhitrave, s. f. Element de construcție (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină direct pe capitelul coloanei. – Fr. architrave (< gr.). (Sursa: DLRM )
ARHITRÁVĂ s. (ARHIT.) epistil. (~ este partea inferioară a antablamentului.) (Sursa: Sinonime )
arhitrávă s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. arhitrávei; pl. arhitráve (Sursa: Ortografic )
arhitrávă, V. architravă. (Sursa: Scriban )
ARHITRÁVĂ ~ef. Element de construcție (caracterisitic arhitecturii clasice) care se sprijină pe capitelul coloanelor sau pe zid. [Sil. -hi-tra-] /<fr. architrave (Sursa: NODEX )