ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -ce, adj. Care aparține arheologiei, privitor la arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologique. (Sursa: DEX '98 )
ARHEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la arheologie. [< fr. archéologique]. (Sursa: DN )
ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -e, adj. Care ține de arheologie, privitor la arheologie. [Pr.: -he-o-] – Fr. archéologique (< gr.). (Sursa: DLRM )
ARHEOLÓGIC adj. (înv.) anticariu. (Cercetări ~.) (Sursa: Sinonime )
arheológic adj. (sil. -he-o-) → logic (Sursa: Ortografic )
arheológic, -ă adj. (vgr. arhaiologikós). Relativ la arheologie. (Sursa: Scriban )
ARHEOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de arheologie; propriu arheologiei. /<fr. archéologique (Sursa: NODEX )
| arheologic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | arheologic | arheologicul | arheologică | arheologica |
| plural | arheologici | arheologicii | arheologice | arheologicele |
| genitiv-dativ | singular | arheologic | arheologicului | arheologice | arheologicei |
| plural | arheologici | arheologicilor | arheologice | arheologicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
