ARGÓTIC, -Ă, argotici, -ce, adj. Care aparține argoului, privitor la argou, de argou. – Din fr. argotique. (Sursa: DEX '98 )
ARGÓTIC, -Ă adj. De argou. [< fr. argotique]. (Sursa: DN )
ARGÓTIC, -Ă adj. de argou. (< fr. argotique) (Sursa: MDN )
ARGÓTIC, -Ă, argotici, -e, adj. Care aparține argoului, de argou. – Fr. argotique. (Sursa: DLRM )
argótic adj. m., pl. argótici; f. sg. argótică, pl. argótice (Sursa: Ortografic )
ARGÓTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de argou; propriu argoului. /<fr. argotique (Sursa: NODEX )
| argotic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | argotic | argoticul | argotică | argotica |
| plural | argotici | argoticii | argotice | argoticele |
| genitiv-dativ | singular | argotic | argoticului | argotice | argoticei |
| plural | argotici | argoticilor | argotice | argoticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
