Dex ara, ara, definiţie ara, dex.ro Mobile

(A avea) inimă de piatră (sau impietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece
(A fi) cu coatele goale = a) (a fi) cu haina ruptă în coate; b) (a fi îmbrăcat) sărăcăcios; (a fi) sărac
(A fi) cu inima ușoară = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată
(A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte
(A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios
(A fi) fără stăpân = a) (a fi) liber, de capul său; (a acționa) după bunul plac; b) (a fi) fără rost, fără căpătâi
(A fi) slab de piept = (a fi) debil pulmonar, predispus la tuberculoză, (Și în sintagma boală de piept) Tuberculoză pulmonară
(A fi) tras cu sfoara = (a fi) drept, aliniat
(A umbla) de flori de cuc = (a umbla) fără rost
(A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic
(A ști) ca (pe) Tatăl nostru = (a ști) foarte bine, pe de rost, fără greșeală
(Așa) de-al dracului! = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! 2) Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi
(Gol) nap sau ca un nap, ca napul = complet dezbrăcat; foarte sărac
(Nu) e lege = (nu) este neapărat așa
(Numai) cu numele = de formă, fără să corespundă realității
A (-și) tăia drum (sau cale, cărare) = a-și face loc, a-și croi drum
A (nu) lua (cuiva ceva) în nume de rău = a (nu) se supăra, a (nu) interpreta în mod greșit cele spuse de cineva
A (sau a-l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a vrut să spună, a-și da fără voie gândurile pe față
A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita
A (se) face puzderie = a (se) sfărâma, a (se) face praf; a (se) distruge
A (se) face zob = a (se) sparge în bucăți mici, în fărâme; a (se) face praf
A (se) sparge sau a (se) rupe gheața = a dispărea sau a face să dispară atmosfera ori senzația de jenă existentă la un moment dat; a (se) înlătura primele dificultăți în bunul mers al unei acțiuni
A (se) îmbăta cu apă rece (sau chioară) = a (se) amăgi, a (se) înșela
A (se) întoarce pe dos = a) a (se) nemulțumi profund; a (se) supăra foarte tare, a (se) tulbura; b) a(-și) strica buna dispoziție, a (se) bosumfla
A (se) învăța cu nărav = a (se) obișnui să ceară, să pretindă ceva ca pe un drept al său
A afla târgul și țara = a afla toată lumea
A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină
A ajunge de la moară la râșniță = a ajunge dintr-o situație bună într-una rea; a scăpăta
A ajunge la (sau în) sapă de lemn = a sărăci cu desăvârșire
A ajunge pe drumuri = a sărăci, a scăpăta
A ajunge sau a (se) face, a fi, a (se) lăsa, a rămâne de râs și de ocară = a ajunge (sau a se face, a fi etc.) demn de dispreț, de batjocură; a (se) compromite
A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele
A apuca cu gura înainte = a se grăbi să răspundă fără a lăsa pe altul să sfârșească vorba
A arunca (ceva) în spinarea cuiva = a face pe cineva răspunzător de o vină (de obicei fără temei)
A arunca (cuiva ceva) în nas = a spune (cuiva ceva) direct, fără menajamente
A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală
A arăta (cuiva) ușa = a da (pe cineva) afară dintr-un loc
A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor
A avea (o) mină bună (sau rea) = a arăta bine (sau rău), a părea sănătos (sau bolnav)
A avea (sau a simți) un ghimpe la (sau în) inimă (sau în cuget) = a avea un necaz, o supărare sau o nemulțumire (nedestăinuită nimănui)
A avea culoare = a avea obrajii rumeni, arăta bine
A avea de vorbă (cu cineva) = a avea de discutat, de arajat ceva (cu cineva)
A avea mână ușoară sau a fi ușor de mână = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic)
A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire
A avea un dinte împotriva (sau contra) cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva
A avea viermi (neadormiți) = a fi fi neastâmpărat, a nu-și găsi locul
A azvârli (sau a băga) moartea-n țigani = a) a învinui pe nedrept pe cineva, a da vina pe alții; b) a lansa o idee, un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie, derută
A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate
A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost
A bate ceamburul = a umbla fără rost, a bate drumurile; a pierde vremea, a sta degeaba

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare. (Sursa: DEX '98 )

ÁRA s.m. Specie de papagal, frumos colorat și cu coada lungă, existent în America de Sud. [< fr. ara < cuv. tupi]. (Sursa: DN )

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A tăia pământul cu plugul, răsturnând brazdele, spre a-l pregăti pentru cultivare. – Lat. arare. (Sursa: DLRM )

ará (ár, arát), vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Pușcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s. n. (acțiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr. (Sursa: DER )

3) ar, a -á v. tr. (lat. árare, it. arare, pv. sp. pg. arar, fr. nord arer). Scormonesc pămîntu cu plugu orĭ cu mașina ca să semăn cereale orĭ alt-ceva. V. grăpez. (Sursa: Scriban )

ara verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) ara	arare	arat	arând	singular	plural
		(a) ara	arare	arat	arând	ară	arați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	ar	(să) ar	aram	arai	arasem
	a II-a (tu)	ari	(să) ari	arai	arași	araseși
	a III-a (el, ea)	ară	(să) are	ara	ară	arase
plural	I (noi)	arăm	(să) arăm	aram	ararăm	araserăm, arasem*
	a II-a (voi)	arați	(să) arați	arați	ararăți	araserăți, araseți*
	a III-a (ei, ele)	ară	(să) are	arau	arară	araseră

* Formă nerecomandată

ară

Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

ăra invariabil