ARDOÁRE s. f. Înflăcărare, pasiune, avânt; râvnă, zel; ardență. – Din fr. ardeur, lat. ardor. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ARDOÁRE f. Imbold lăuntric puternic care înlesnește realizarea unei acțiuni; exaltare; avânt; elan. [G.-D. ardorii] /<fr. ardeur, lat. ardor, ~oris (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ARDOÁRE s.f. Înflăcărare, pasiune, zel. [Gen. -rei. / < fr. ardeur, cf. lat. ardor]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ARDOÁRE s. f. înflăcărare, pasiune, avânt; ardență (1). (< fr. ardeur, lat. ardor) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ARDOÁRE s. f. Înflăcărare, pasiune, avânt; zel. – Fr. ardeur (lat. lit. ardor). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

ARDOÁRE s. 1. v. entuziasm. 2. v. avânt. 3. râvnă, sârguință, străduință, zel, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduință, osârduire, osârditură, protimie. (~ lui era demnă de admirat.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ardoáre s. f., g.-d. art. ardórii (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ardoáre f. (lat. ardor). Activitate, mare vioicĭune: a munci cu ardoare. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard