Dex.Ro Mobile
« Back
AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețele de teren, egală cu 100 m2. – Din fr. are. (Sursa: DEX '98 )

AR ~i m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 de metri pătrați. /<fr. are (Sursa: NODEX )

AR s.m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 m2. [< fr. are, cf. lat. area – suprafață]. (Sursa: DN )

-ÁR2, -ÉR1, -ÉRĂ, -IÉR3, -IÉRĂ, -ÓR4, -EZĂ1 suf. „Referitor la...”; „cel (cea) care exercită o meserie, o funcție”, „care are calificare”. (din fr. -aire, -eur, -euse, cf. lat. -arius = nume de agent) (Sursa: MDN )

AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 de metri pătrați. – Fr. are. (Sursa: DLRM )

i-ar pr. + v.b aux. (i-ar da) (Sursa: DOOM 2 )

mi-ar pr. + vb. aux. (mi-ar da) (Sursa: DOOM 2 )

ar s. m., pl. ari (Sursa: Ortografic )

1) ar m. (fr. are m., d. lat. área, arie). Unitate de a măsura, agrară, egală cu o suta [!] de metri pătrațĭ saŭ un ectometru [!] pătrat. Multiplu luĭ e ectaru [!], submultiplu centiaru (un metru pătrat). (Sursa: Scriban )

2) ar și arián, -ă s. (scr. arya, nobil, nume dat în Rig-Veda raseĭ primitive a Indiiĭ). Om din rasa primitivă indo-europeană. – Arian și adj.: popoare ariene (saŭ arice). (Sursa: Scriban )

4) ar v. ajutător, V. aș 1. (Sursa: Scriban )

5) ar conj. V. ĭar. (Sursa: Scriban )

Ar, simbol chimic pentru argon. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
ar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ar arul
plural ari arii
genitiv-dativ singular ar arului
plural ari arilor
vocativ singular
plural

ara   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ara arare arat arând singular plural
a arați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ar (să) ar aram arai arasem
a II-a (tu) ari (să) ari arai arași araseși
a III-a (el, ea) a (să) are ara ară arase
plural I (noi) arăm (să) arăm aram ararăm araserăm, arasem*
a II-a (voi) arați (să) arați arați ararăți araserăți, araseți*
a III-a (ei, ele) a (să) are arau ara araseră
* Formă nerecomandată

avea (verb auxiliar)   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) avea singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) am, aș
a II-a (tu) ai
a III-a (el, ea) a, ar
plural I (noi) am
a II-a (voi) ați
a III-a (ei, ele) au, ar