arțăgós adj. m., pl. arțăgóși; f. sg. arțăgoásă, pl. arțăgoáse (Sursa: Ortografic )
ARȚĂGÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are arțag; care este dispus spre ceartă; gâlcevitor; certăreț; scandalagiu; buclucaș. /arțag + suf. ~os (Sursa: NODEX )
arțág, arțăgáș, arțăgós, V. harțag, hărțăgos. (Sursa: Scriban )