A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire
A lua în nume de bine (pe cineva) = a aprecia (pe cineva), a ține(la cineva)
A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-o lumină oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concepții
A ști cât prețuiește (cineva sau ceva) = a aprecia la justa valoare (pe cineva sau ceva), a nu-și face iluzii (cu privire la cineva sau la ceva)
A(-i) da (cuiva) un număr (oarecare) de ani = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit
A(-și) da cu părerea (ori câte o părere) = a opina; a crede, a considera, a aprecia
APRECIÁ,apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier. (Sursa: DEX '98 )
APRECIÁvb. I. tr.1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț]. (Sursa: DN )
APRECIÁvb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare) (Sursa: MDN )
APRECIÁ,apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier. (Sursa: DLRM )
APRECIÁ vb. 1. v. evalua. 2. a calcula, a potrivi, a socoti. (A ~ ceva din ochi.)3. a prețui, (fig.) a gusta. (A ~ un spectacol bun.)4. a cinsti, a considera, a onora, a prețui, a respecta, a stima, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (I-a ~ cum se cuvine.)5. v. considera. 6. a aviza. (A ~ favorabil proiectul.) (Sursa: Sinonime )
apreciá (apreciéz, apreciát), vb. – A evalua, a prețui; a socoti, a considera. – Var. (înv.) apreția, aprețui. Fr. apprécier. Var. apreția (formată după fr., prin analogie cu preț) este curentă în literatura sec. XIX; aprețui se bazează pe prețui. Ambele forme sînt înv., cu toate că DAR le consideră actuale. – Der. (din fr.) apreciabil, adj.; apreciator (var. aprețuitor), adj.; inapreciabil, adj. (Sursa: DER )
apreciá vb. (sil. -pre-ci-a), ind. prez. 1 sg. apreciéz, 3 sg. și pl. apreciáză, 1 pl. apreciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl.apreciéze; ger. apreciínd (sil. -ci-ind) (Sursa: Ortografic )
A APRECIÁ ~éztranz. 1) (bunuri destinate vânzării) A examina cantitativ și calitativ, determinând prețul sau valoarea; a prețui; a estima; a evalua. 2) (persoane) A trata cu considerație (pentru anumite calități, merite); a prețui. 3) A prețui printr-o judecată favorabilă; a considera; a socoti. [Sil. a-pre-ci-a] /<fr. apprécier (Sursa: NODEX )
A aprecia ≠ a disprețui, a neglija, a stinge (Sursa: Antonime )
apreciéz v. tr. (fr. apprécier, d. lat. prétium, preț. V. depreciez). Prețuĭesc. Fig. Stimez, consider: lumea l-a apreciat mult. (Sursa: Scriban )
