APOFTÉGMĂ, apoftegme, s. f. (Livr.) Maximă, sentință formulată de obicei de o personalitate celebră (din antichitate). – Din fr. apophtegme. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

APOFTÉGMĂ s.f. Maximă, sentință, adagiu. [< fr. apophtegme, gr. apophthegma]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

APOFTÉGMĂ s. f. formulare aforistică memorabilă; maximă, sentință, adagiu. (< fr. apophtegme, gr. apophthegma) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

APOFTÉGMĂ, apoftegme, s. f. Maximă, sentință. – Fr. apophtegme (< gr.). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

APOFTÉGMĂ s. v. aforism, cugetare, dicton, maxima, sentință. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

apoftégmă (apoftégme), s. f. – Maximă, sentință. Gr. ἀπάφυεγμα (Gáldi 149). Sec. XVII; modern se întîlnește cu fr. apophtegme. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

apoftégmă s. f., g.-d. art. apoftégmei; pl. apoftégme (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

apoftégmă f., pl. e (vgr. apóphthegma). Sentență [!], părere memorabilă a vre-unuĭ om ilustru: apoftegmele celor șapte înțelepțĭ aĭ Greciiĭ. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard