APOFTEGMÁTIC, -Ă, apoftegmatici, -ce, adj. (Livr.) Care reprezintă o apoftegmă. – Din fr. apophtegmatique. (Sursa: DEX '98 )
APOFTEGMÁTIC, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de apoftegmă. [< fr. apophtegmatique]. (Sursa: DN )
APOFTEGMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de apoftegmă. (< fr. apophtegmatique) (Sursa: MDN )
apoftegmátic adj. m., pl. apoftegmátici; f. sg. apoftegmátică, pl. apoftegmátice (Sursa: Ortografic )
| apoftegmatic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | apoftegmatic | apoftegmaticul | apoftegmatică | apoftegmatica |
| plural | apoftegmatici | apoftegmaticii | apoftegmatice | apoftegmaticele |
| genitiv-dativ | singular | apoftegmatic | apoftegmaticului | apoftegmatice | apoftegmaticei |
| plural | apoftegmatici | apoftegmaticilor | apoftegmatice | apoftegmaticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
