APETÍT, apetituri, s. n. (Franțuzism) Poftă de mâncare; p. ext. dorință nestăpânită de a face ceva. – Din fr. appétit. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

APETÍT s.n. (Franțuzism) Poftă de mâncare; (p. ext.) Poftă, dorință. [Pl. -turi, -te. / < fr. appétit, cf. lat. appetitus < appetere – a dori]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

APETÍT s. n. poftă de mâncare; apetiție. (< fr. appétit) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

APETÍT s. n. (Franțuzism) Poftă de mâncare. – Fr. appétit. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

APETÍT s. poftă. (Nu prea are ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

apetít s. n., pl. apetíturi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

apetít n., pl. urĭ (lat. appetitus). Poftă de mîncare. Fig. Apetitu pasiunilor. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

APETÍT ~uri n. 1) Poftă de mâncare. 2) rar Stare sufletească a celui care dorește ceva; dorință; doleanță. /<fr. appétit, lat. appetitus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard