ANTRÓPIC, antropice, adj. (În sintagma) Fenomen antropic = fenomen antropogen. – Din fr. anthropique. (Sursa: DEX '98 )
ANTRÓPIC, -Ă adj. Antropogen, antropogenic. [< fr. antropique]. (Sursa: DN )
ANTRÓPIC adj. determinat de acțiunea omului; antropogen. (< fr. anthropique) (Sursa: MDN )
antrópic adj. n., pl. antrópice (Sursa: Ortografic )
| antropic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | antropic | antropicul | antropică | antropica |
| plural | antropici | antropicii | antropice | antropicele |
| genitiv-dativ | singular | antropic | antropicului | antropice | antropicei |
| plural | antropici | antropicilor | antropice | antropicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
