ANTREPRENÓR, -OÁRE, antreprenori, -oare, s. m. și f. Persoană care conduce o antrepriză. – Din fr. entrepreneur. (Sursa: DEX '98 )
ANTREPRENÓR, -OÁRE s.m. și f. Conducător al unei antreprize. [< fr. entrepreneur]. (Sursa: DN )
ANTREPRENÓR, -OÁRE s. m. f. conducător al unei antreprize. (< fr. entrepreneur) (Sursa: MDN )
ANTREPRENÓR, -OÁRE, antreprenori, -oare, s. m. și f. Persoană care conduce o antrepriză. – După fr. entrepreneur. (Sursa: DLRM )
ANTREPRENÓR s. (rusism înv.) podreadcic. (~ul unei lucrări de construcție.) (Sursa: Sinonime )
antreprenór s. m. (sil. -pre-), pl. antreprenóri (Sursa: Ortografic )
antreprenór, -oáre s. (fr. entrepreneur). Cel care ĭa în antrepriză. – Rom. întreprinzător. (Sursa: Scriban )
ANTREPRENÓR ~i m. Persoană care conduce o antrepriză. [Sil. an-tre-pre-] /<fr. entrepreneur (Sursa: NODEX )
antreprenoáre s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. antreprenoárei; pl. antreprenoáre (Sursa: Ortografic )
| antreprenor substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | antreprenor | antreprenorul | antreprenoare | antreprenoarea |
| plural | antreprenori | antreprenorii | antreprenoare | antreprenoarele |
| genitiv-dativ | singular | antreprenor | antreprenorului | antreprenoare | antreprenoarei |
| plural | antreprenori | antreprenorilor | antreprenoare | antreprenoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
