Dex.Ro Mobile
ANTICIPÁRE, anticipări, s. f. Acțiunea de a anticipa; anticipație. ♦ (Fon.) Pronunțare anticipată a unui sunet dintr-o silabă următoare. – V. anticipa. (Sursa: DEX '98 )

ANTICIPÁRE s.f. Faptul de a anticipa. ♦ Pronunțare anticipată a unui sunet care se găsește într-o silabă următoare; anticipație. [< anticipa]. (Sursa: DN )

ANTICIPÁRE s. f. faptul de a anticipa; anticipație. ◊ (lingv.) pronunțare anticipată a unui sunet din silaba următoare. (< anticipa) (Sursa: MDN )

ANTICIPÁRE, anticipări, s. f. Acțiunea de a anticipa. ♦ (Fon.) Pronunțarea anticipată a unui sunet dintr-o silabă următoare. (Sursa: DLRM )

ANTICIPÁRE s. v. anticipație. (Sursa: Sinonime )

anticipáre s. f., g.-d. art. anticipării; pl. anticipări (Sursa: Ortografic )

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului cuvenit. – Din fr. anticiper, lat. anticipare. (Sursa: DEX '98 )

A ANTICIPÁ antícip 1. tranz. A realiza înainte de termenul prevăzut; a devansa. 2. intranz. A efectua sau a spune un lucru înainte de timp. [Și anticipez] /<fr. anticiper, lat. anticipare (Sursa: NODEX )

ANTICIPÁ vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare]. (Sursa: DN )

ANTICIPÁ vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare) (Sursa: MDN )

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A o lua înainte, a săvârși o acțiune înaintea alteia sau înaintea timpului cuvenit. – Fr. anticiper (lat. lit. anticipare). (Sursa: DLRM )

ANTICIPÁ vb. 1. v. prevesti. 2. v. presimți. (Sursa: Sinonime )

anticipá vb., ind. prez. 1 sg. anticipéz / antícip, 3 sg. și pl. anticipeáză / antícipă (Sursa: Ortografic )

antícip și -éz, a v. tr. (lat. anticipa, -cipáre, d. ante, înainte, și capere, a lua). Apuc în ainte [!], preîntîmpin: a anticipa plata (a plăti din ainte [!]). Uzurp: a anticipa veniturile cuĭva. (Sursa: Scriban )

anticipațiúne f. (lat. anticipátio, -ónis). Acțiunea de a anticipa. Muz. Producerea prematură a unuĭ sunet care ține de acordu următor. Ret. Figura pin [!] care apucĭ în ainte [!] o obĭecțiune a adversaruluĭ ca s' o distrugĭ îndată (se numește și anteocupațiune și prolepsă). Pin anticipațiune, anticipînd. – Și -áție și -áre. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
anticipa (1 anticip)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) anticipa anticipare anticipat anticipând singular plural
anticipă anticipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) anticip (să) anticip anticipam anticipai anticipasem
a II-a (tu) anticipi (să) anticipi anticipai anticipași anticipaseși
a III-a (el, ea) anticipă (să) anticipe anticipa anticipă anticipase
plural I (noi) anticipăm (să) anticipăm anticipam anticiparăm anticipaserăm, anticipasem*
a II-a (voi) anticipați (să) anticipați anticipați anticiparăți anticipaserăți, anticipaseți*
a III-a (ei, ele) anticipă (să) anticipe anticipau anticipa anticipaseră
* Formă nerecomandată

anticipa (1 anticipez)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) anticipa anticipare anticipat anticipând singular plural
anticipea anticipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) anticipez (să) anticipez anticipam anticipai anticipasem
a II-a (tu) anticipezi (să) anticipezi anticipai anticipași anticipaseși
a III-a (el, ea) anticipea (să) anticipeze anticipa anticipă anticipase
plural I (noi) anticipăm (să) anticipăm anticipam anticiparăm anticipaserăm, anticipasem*
a II-a (voi) anticipați (să) anticipați anticipați anticiparăți anticipaserăți, anticipaseți*
a III-a (ei, ele) anticipea (să) anticipeze anticipau anticipa anticipaseră
* Formă nerecomandată

anticipare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anticipare anticiparea
plural anticipări anticipările
genitiv-dativ singular anticipări anticipării
plural anticipări anticipărilor
vocativ singular anticipare, anticipareo
plural anticipărilor