ánost (-tă), adj. – Insipid, searbăd, plicticos. – Mr. anustu. Ngr. ἄνοστος (Gáldi 148). Cf. nostim. – Der. anosteală, s. f. (plictiseală); anosti, vb. (a plictisi); anostie, s. f. (plictiseală). (Sursa: DER )
ánost, -ă adj., pl. ștĭ, ste (ngr. ánostos, insipid, d. a-, fără, și nóstos, întoarcere. V. nostim). Neplăcut, uricĭos: casă, cîntare, vorbă anostă. Adv. În mod anost. (Sursa: Scriban )
ANÓST ~stă (~ști, ~ste) Care este lipsit de interes; plictisitor. [Acc. și ánost] /<ngr. ánostos (Sursa: NODEX )
anóst/ánost adj. m., pl. anóști/ánoști; f. sg. anóstă/ánostă, pl. anóste/ánoste (Sursa: Ortografic )