ANOPSÍE s.f. (Liv.) Lipsă a vederii, orbie. [< fr. anopsie, cf. gr. an – fără, opsis – vedere]. (Sursa: DN )
ANOPSÍE s. f. 1. lipsă a vederii. 2. fel de strabism cu globul ocular deviat în sus. (< fr. anopsie) (Sursa: MDN )
| anopsie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | anopsie | anopsia |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | anopsii | anopsiei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | anopsie, anopsio |
| plural | — |
