ANONIMÁT s. n. Starea celui anonim (1). – Din fr. anonymat. (Sursa: DEX '98 )
ANONIMÁT n. Situație a unei persoane anonime. ◊ A ieși din ~ a se face cunoscut prin ceva. /<fr. anonymat (Sursa: NODEX )
ANONIMÁT s.n. Situația celui anonim. [< fr. anonymat]. (Sursa: DN )
ANONIMÁT s. n. situația celui anonim; incognito. (< fr. anonymat) (Sursa: MDN )
ANONIMÁT s. n. Starea celui anonim. – Fr. anonymat. (Sursa: DLRM )
anonimát s. n. (Sursa: Ortografic )
anonimát n., pl. e (d. anonim; fr. anonymat). V. sinonimie). Caracteru de a fi anonim: un autor care-și păstrează anonimatu. (Sursa: Scriban )
| anonimat substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | anonimat | anonimatul |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | anonimat | anonimatului |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
