ANIMOZITÁTE, animozități, s. f. Atitudine ostilă față de cineva; neînțelegere între două persoane. – Din fr. animosité, lat. animositas, -atis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
ANIMOZITÁTE s.f. Dușmănie, ură; repulsie; înverșunare. [Cf. fr. animosité , lat. animositas ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
ANIMOZITÁTE s. f. dușmănie, ostilitate, ură; repulsie. (< fr. animosité , lat. animositas ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
ANIMOZITÁTE, animozități, s. f. Atitudine ostilă față de cineva; înverșunare. – Fr. animosité (lat. lit. animositas, -atis ). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard
ANIMOZITÁTE s. 1. v. neînțelegere . 2. v. dușmănie . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
animozitáte s. f., g.-d. art. animozității; pl. animozități (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
animozitáte f. (lat. animósitas, -átis ). Ură, pornire, aprindere: a liniști animozitățile. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard
ANIMOZITÁTE ~ăți f. Atitudine ostilă față de cineva; dușmănie; ură. ~ în discuții . /<fr. animosite , lat. animositas , ~atis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
animozitate substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular animozita te animozita tea plural animozită ți animozită țile genitiv-dativ singular animozită ți animozită ții plural animozită ți animozită ților vocativ singular animozita te, animozita teo plural animozită ților
