ANILÍNĂ s. f. Substanță chimică ce se prezintă ca un lichid uleios, obținută prin distilarea indigoului sau, industrial, prin reducerea nitrobenzenului, și care este utilizată în industria coloranților, medicamentelor etc.; aminobenzen, fenilamină. – Din fr. aniline, germ. Anilin. (Sursa: DEX '98 )
ANILÍNĂf. Lichid incolor, uleios, toxic, extras din gudroanele de huilă, folosit la fabricarea coloranților și a medicamentelor. /<fr. aniline, germ. Anilin (Sursa: NODEX )
ANILÍNĂs.f. Lichid toxic incolor extras din gudroanele cărbunilor de pământ și folosit în industria coloranților; aminobenzen. [Cf. fr. aniline, germ. Anilin]. (Sursa: DN )
ANILÍNĂs. f. lichid uleios, incolor, cu miros specific, din gudroanele cărbunilor de pământ, folosit în sinteza coloranților, a medicamentelor etc.; aminobenzen. (< fr. aniline) (Sursa: MDN )
ANILÍNĂ s. f. Lichid incolor toxic care servește ca materie primă de bază în industria chimică organică. – Fr. aniline. (Sursa: DLRM )
ANILÍNĂ s. (CHIM.) aminobenzen, fenilamină. (Sursa: Sinonime )
anilínă s. f., g.-d. art. anilínei (Sursa: Ortografic )
anilínă f., pl. e (d. anil). Un alcaloid lichid incolor saŭ puțin cafeniŭ care a fost extras din indigo pin [!] destilare la 1826 de chimistu Unverdorben. Azĭ se extrage din cărbuniĭ de pămînt reducînd nitrobenzina. Are un miros slab caracteristic, densitatea 1,04 la 0°, se topește la -18° și ferbe [!] la 183°. E baza uneĭ întregĭ seriĭ de materiĭ colorante industriale descoperite maĭ ales de William Perkin († 1907). – Vulg. analină. (Sursa: Scriban )
