ANEMOMÉTRU, anemometre, s. n. Instrument pentru măsurarea vitezei gazelor în conducte, a aerului în atmosferă, a unui avion în aer. – Din fr. anémomètre. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ANEMOMÉTRU s.n. Instrument de măsurat viteza gazelor în conducte, a vântului, a unui avion în raport cu aerul. [< fr. anémomètre]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ANEMOMÉTRU s. n. instrument folosit în anemometrie. (< fr. anémomètre) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ANEMOMÉTRU, anemometre, s. n. Instrument pentru măsurarea vitezei gazelor în conducte, a aerului în atmosferă, a unui avion în raport cu aerul. – Fr. anémomètre (< gr.). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

anemométru s. n. (sil. -tru), art. anemométrul; pl. anemométre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

anemométru n., pl. e (vgr. ánemos, vînt, și métron, măsură. V. inimă). Fiz. Instrument de măsurat ĭuțeala vîntuluĭ. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

ANEMOMÉTRU ~e n. Instrument de măsurat viteza vântului, a gazelor într-o conductă, sau viteza unui avion în raport cu aerul. /<fr. anémometre (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard