ANALÍSTICĂ s.f. Studiul analelor (1). [< germ. Annalistik]. (Sursa: DN )
ANALÍSTIC, -Ă adj. Referitor la analistică, de analistică. [Cf. fr. annalistique]. (Sursa: DN )
ANALÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la analistică. II. s. f. studiul analelor. (< fr. annalistique, (II) germ. Annalistik) (Sursa: MDN )
analístic adj. m., pl. analístici; f. sg. analístică, pl. analístice (Sursa: Ortografic )
| analistic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | analistic | analisticul | analistică | analistica |
| plural | analistici | analisticii | analistice | analisticele |
| genitiv-dativ | singular | analistic | analisticului | analistice | analisticei |
| plural | analistici | analisticilor | analistice | analisticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
| analistică substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | analistică | analistica |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | analistici | analisticii |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | analistică, analistico |
| plural | — |
