AMĂGITÓR, -OÁRE, amăgitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care amăgește; înșelător. – Amăgi + suf. -itor. (Sursa: DEX '98 )
AMĂGITÓR, -OÁRE, amăgitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care amăgește. – Din amăgi + suf. -(i)tor. (Sursa: DLRM )
AMĂGITÓR adj., s. 1. v. înșelător. 2. s., adj. v. seducător. (Sursa: Sinonime )
amăgitór adj. m., pl. amăgitóri; f. sg. și pl. amăgitoáre (Sursa: Ortografic )
amăgitor, -oáre adj. și s. Care amăgește: un vis amăgitor, un amăgitor. (Sursa: Scriban )
| amăgitor adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | amăgitor | amăgitorul | amăgitoare | amăgitoarea |
| plural | amăgitori | amăgitorii | amăgitoare | amăgitoarele |
| genitiv-dativ | singular | amăgitor | amăgitorului | amăgitoare | amăgitoarei |
| plural | amăgitori | amăgitorilor | amăgitoare | amăgitoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
