Dex.Ro Mobile
AMÍNĂ, amine, s. f. Compus organic derivat al amoniacului. – Din fr. amine. (Sursa: DEX '98 )

AMÍNĂ s.f. 1. Substanță cu proprietățile amoniacului, care face parte dintr-un grup de baze azotate. 2. Combustibil folosit la avioanele reactoare. [< fr. amine]. (Sursa: DN )

AMÍNĂ s. f. compus organic din amoniac, prin substituirea atomilor de hidrogen cu radicali organici. (< fr. amine) (Sursa: MDN )

AMÍNĂ, amine, s. f. Compus organic derivat al amoniacului. – Fr. amine. (Sursa: DLRM )

amínă s. f., g.-d. art. amínei; pl. amíne (Sursa: Ortografic )

amínă f., pl. e. Chim. Corp care rezultă din înlocuirea unuĭa saŭ tuturor atomilor de idrogen din amoniac saŭ idrat de amoniŭ pin [!] radicaliĭ mono- saŭ polivalențĭ aĭ idrocarburilor. Aminele-s lichide la temperatura ordinară și foarte volatile. (Sursa: Scriban )

AMÍNĂ ~e f. 1) Substanță cu proprietăți de amoniac (care este folosită în industria coloranților, a maselor plastice etc.). 2) Combustibil folosit la avioanele cu reacție. /<fr. amine (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
amină   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ami amina
plural amine aminele
genitiv-dativ singular amine aminei
plural amine aminelor
vocativ singular amină, amino
plural aminelor