A (se) învăța minte = a câștiga sau a face să câștige experiență, a trage sau a face să tragă învățăminte dintr-o întâmplare neplăcută
A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte
A nu ști de unde să iei pe cineva = a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva
A purta doliu = a umbla îmbrăcat în negru (în semn de doliu) sau cu un semn negru de doliu pe îmbrăcăminte
A sta (sau a ședea) frumos = (despre obiecte de îmbrăcăminte) a i se potrivi (cuiva), a-i veni bine; (despre purtări) a fi așa cum trebuie, cum se cere
A(-și) petrece (ceva) prin (ori în) minte (sau în amintire) = a parcurge cu mintea anumite fapte etc. petrecute, a reconstitui în minte trecutul, a depăna în gând firul amintirilor, a-și aduce aminte, a-și aminti
A-i fi (cuiva) aminte (de ceva) = a dori (să facă ceva), a avea chef (de ceva)
A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproșa (ceva cuiva)
A-i sări (cuiva) ochii (din cap) = a) exprimă superlativul unei stări de suferință fizică; b) (în imprecații și în jurăminte) Să-mi sară ochii dacă te mint
A-și aduce aminte = a-și aminti
A-și îndrepta atenția = a-și concentra luarea-aminte
Luare-aminte = atenție, grijă
Pe dos = a) (în legătură cu obiecte de îmbrăcăminte) cu partea de dinăuntru în afară; b) altfel de cum trebuie, de cum e firesc; c) (, despre oameni) sucit, ciudat, bizar
Să-l (sau să o etc.) porți sănătos sau sănătoasă = urare adresată cuiva care poartă o haină sau o încălțăminte nouă
Zi-i pe nume! = a) spune-mi numele lui, amintește-mi numele lui (de care nu-mi aduc aminte momentan); b) se spune când nu-ți amintești momentan numele unui obiect, al unei ființe
de purtală = de purtare (obiecte de îmbrăcâminte)
luare-aminte = atenție, grijă
În atenția cuiva = reclamând luarea-aminte specială a cuiva
AMÍNTE adv. (În expr.) A(-și) aduce aminte = a(-și) aminti. A lua aminte = a ține seamă de ceva, a nu trece cu vederea. A lua aminte la ceva = a fi atent la ceva, a observa cu atenție ceva. A-i fi (cuiva) aminte (de ceva) = a dori (să facă ceva), a avea chef (de ceva). – A3 + minte. (Sursa: DEX '98 )
AMÍNTEadv. : A(-și) aduce ~ a(-și) aminti. Aducere ~ amintire. Cu luare ~ cu atenție. A lua ~ a ține seama de ceva. A lua ~ la ceva a fi atent la ceva. /a + minte (Sursa: NODEX )
AMÍNTE adv. (În expr.) A(-și) aduce aminte = a(-și) aminti. A lua aminte = a ține seamă de ceva, a nu trece cu vederea. A lua aminte la ceva = a fi atent la ceva, a observa cu atenție ceva. A-i fi (cuiva) aminte (de ceva) = a avea chef (de ceva). ◊ Compuse: aducere-aminte = amintire; luare-aminte = atenție, grijă. – Din a3 + minte. (Sursa: DLRM )
amínte adv. (Sursa: Ortografic )
amínte adv. (a 4 și minte). Aduc aminte, amintesc, chem în memorie: ĭ-am adus aminte toate saŭ de toate, îmĭ aduc aminte ce-a fost.Ĭaŭ aminte, observ, îs atent, bag de samă [!]: luațĭ aminte la vorbele mele.Mĭ-e aminte (Munt.), mă gîndesc, îs dispus: acum nu mĭ-e aminte de joc. (Sursa: Scriban )
adúce amínte (a ~) loc. vb. v. adúce (Sursa: DOOM 2 )
adúcere-amínte s. f., g.-d. art. adúcerii-amínte; pl. adúceri-amínte (Sursa: Ortografic )
luáre-amínte s. f. (sil. lu-a-) [-re-a- pron. re-a în tempo lent, -rea- în tempo rapid], art. luárea-amínte, g.-d. art. luării-amínte (Sursa: Ortografic )
