A lăsa (pe cineva) în boii (sau în banii, în apele) lui = a nu se amesteca în treburile cuiva, a lăsa pe cineva în situația în care se află, a nu contraria în planurile, în ideile lui pe cineva
A nu avea nici în clin, nici în mânecă (cu cineva) = a nu avea nimic comun, nici un amestec, nici o legătură (cu cineva)
A pune (toate) în aceeași oală = a amesteca lucruri, probleme diferite, producând confuzii, încurcături
A se afla în treabă = a se amesteca, a interveni într-o discuție sau într-o acțiune numai de formă, fără a aduce vreo contribuție
A se amesteca (sau a umbla) unde nu-i fierbe oala = a se vârî unde nu este chemat, unde nu are ce căuta
A se amesteca (sau a umbla, a-și băga nasul) unde nu-i fierbe oala = a interveni acolo unde nu are ce căuta, în probleme care nu-l privesc
A se amesteca în ciorba cuiva (sau a altuia) = a se amesteca (nedorit) în afacerile, în treburile altuia
A se băga în vorbă ca mărarul în ciorbă sau (rar) a se amesteca ca mărarul în bucate = a participa nepoftit la o discuție
A(-și) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție
A-i sufla (cuiva) în borș sau a sufla în borșul cuiva = a se amesteca (neîntrebat) în treburile cuiva
A-și băga (sau a-și vârî) nasul în ceva (sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca într-o afacere, într-o problemă (care nu-l privește)
A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, și unde trebuie, și unde nu trebuie
A-și băga nasul în ceva (sau undeva, în toate) = a se amesteca în ceva (sau undeva, în toate)
A-și căuta de nevoi = a se îngriji de propriile sale interese și obligații, fără a se amesteca în lucruri care nu-i privesc; a-și vedea de treabă
A-și vedea de sărăcie = a-și vedea de treabă, a nu se amesteca în afacerile altuia
A-și vârî (sau băga) coada (în ceva) = a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc
A-și vârî nasul în ceva (sau undeva, în toate) sau a-și vârî nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca, a interveni (inoportun) în ceva (sau undeva, în toate) sau în lucruri care nu-l privesc
Spic de zăpadă (sau, rar, de ploaie) = fulgi mari de zăpadă amestecați cu stropi de ploaie, care cad pe pământ
AMÉSTEC,amestecuri, s. n. 1. Reuniune de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecătură (1), combinație, mixtură. ♦ (Chim.) Produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe care își păstrează proprietățile caracteristice. 2. Amestecătură (2). 3. Intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora; ingerință. ◊ Expr. A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea un (vreun) rol într-o afacere, a (nu) avea (vreo) legătură cu cineva sau ceva. – Din amesteca (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
AMÉSTEC,amestecuri, s. n. 1. Reunire de lucruri diverse; complex format din elemente diferite. ♦ (Chim.) Produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe. 2. Intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora. Toți întorseseră capetele, mirați de amestecul unui străin în conversația lor (REBREANU). ◊ Expr. A avea (vreun) amestec = a juca un rol într-o afacere, a avea legătură cu cineva sau ceva. ♦ (Înv. și arh.) Intrigă. – Postverbal al lui amesteca. (Sursa: DLRM )
AMÉSTEC s. 1. combinație, (livr.) melanj, mixtură. (Un ~ de substanțe.)2. v. imixtiune. (Sursa: Sinonime )
améstec s. n., pl. améstecuri (Sursa: Ortografic )
1) améstec n., pl. urĭ (d. a amesteca). Rezultatu amestecăriĭ: amestec de aur și argint, de vin și apă, de bucurie și întristare. Fig. Ingerență, intervenire: fără amestecu nimănuĭ. – La Dos. și méstec. (Sursa: Scriban )
2) améstec, a -á v. tr. (d. a 4 și mestec 1). Combin, pun la un loc: a amesteca vinu cu apă. Mișc, mestec: a amesteca cu lingura. Încurc: a amesteca lucrurile. Implic: l-a amestecat și pe el în afacere. V. refl. Mă bag, intru: cine se amestecă în tărîță, îl mănîncă porciĭ (Prov.). (Sursa: Scriban )
AMESTECÁ,améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un amestec (1). ♦ Tranz. A provoca dezordine, a încurca diverse lucruri între ele. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unele printre altele; a se pierde, a dispărea în...; p. ext. a se amesteca. 3. Refl. A interveni, a se băga, a se vârî (nechemat) într-o acțiune, într-o discuție etc. – Lat. *ammixticare. (Sursa: DEX '98 )
A AMESTECÁ améstectranz. 1) (elemente, lucruri eterogene) A face să se amestece. 2) (lucruri) A supune unei dezordini; a încurca între ele. 3) fam. (persoane) A antrena în mod conștient (într-o chestiune sau într-o situație nedorită); a implica. /<lat. ammixticare (Sursa: NODEX )
A SE AMESTECÁ mă améstecintranz. 1) A se îmbina formând un amestec. 2) (despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unele printre altele (făcându-se nevăzute). 3) A interveni nefiind solicitat. ~ în discuție. ~ în joacă. /<lat. ammixticare (Sursa: NODEX )
AMÉSTEC ~urin. 1) Complex format din lucruri diferite; amestecătură. 2) chim. Produs obținut prin amestecarea a două sau mai multe substanțe. 3) Intervenție (necerută sau forțată) în treburile altora. ◊ A nu avea nici un ~ a nu avea nici o legătură cu ceva sau cu cineva. /v. a amesteca (Sursa: NODEX )
AMESTECÁ,améstec, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) uni formând un amestec. ♦ Tranz. A schimba ordinea; a încurca. 2. Refl. (Despre grupuri de ființe deosebite) A pătrunde unii printre alții. ♦ A se pierde, a dispărea undeva. Am să mă-mbrac și eu în irod, să m-amestec printre măști (ALECSANDRI). 3. Refl. A interveni (nechemat) într-o acțiune, într-o discuție etc.; p. ext. a se interesa de ceva. ◊ Expr. A se amesteca (sau a umbla) unde nu-i fierbe oala = a se vârî unde nu este chemat, unde nu are ce căuta. – Lat. *ammixticare. (Sursa: DLRM )
AMESTECÁ vb. 1. a combina. (~ mai multe substanțe.)2. (prin Transilv. și Maram.) a sfeti. (~ cărțile de joc.)3. v. mesteca. 4. v. corci. 5. v. încurca. 6. a se băga, a interveni, a se vârî. (Se ~ nechemat într-o discuție.) (Sursa: Sinonime )
amestecá (améstec, amestecát), vb. – 1. A face un amestec. – 2. A strînge laolaltă. – 3. A avea acces carnal. 4. (Înv.) A calomnia, a face intrigi. – Mr. amisticare, ameastic. Lat. *ammĭxtĭcāre, de la mĭxtus (REW 5617; DAR; Pascu, I, 115; cf. Candrea-Dens., 1086). – Der. amestec, s. n. (reunire de lucruri diverse); amestecător, adj. (aparat care servește la a mesteca substanțe; intrigant, bîrfitor); amestecătură, s. f. (amestec, încurcătură); amestecuș, s. n. (amestec). Cf. mesteca. (Sursa: DER )
amestecá vb., ind. prez. 1 sg. améstec, 3 sg. și pl. améstecă (Sursa: Ortografic )
