AMBIGUITÁTE, (2 ) ambiguități, s. f. (Livr.) 1. Lipsă de precizie, de claritate. 2. (Concr.) Expresie, afirmație lipsită de precizie, echivocă; amfibolie. [Pr.: -gu-i- ] – Din fr. ambiguïté, lat. ambiguitas, -atis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
AMBIGUITÁTE s.f. Situație echivocă, ambiguă; echivoc; (concr. ) expresie ambiguă, echivocă. [Pl. -tăți. / cf. lat. ambiguitas, fr. ambiguïté ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
AMBIGUITÁTE s. f. însușirea de a fi ambiguu; (concr.) cuvânt, expresie ambiguă; amfibolie. (< fr. ambiguité , lat. ambiguitas ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
AMBIGUITÁTE, (2 ) ambiguități, s. f. 1. Lipsă de precizie. 2. (Concr.) Expresie, afirmație lipsită de precizie, echivocă. [Pr.: -gu-i- ] – Fr. ambiguïté (lat. lit. ambiguitas, -atis ). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard
AMBIGUITÁTE s. v. echivoc . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
ambiguitáte s. f. (sil. -gu-i- ), g.-d. art. ambiguității ; (expresii) pl. ambiguități (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
ambiguitáte f. (lat. ambigúitas, -átis ). Proprietatea lucruluĭ ambiguŭ. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard
AMBIGUITÁTE ~ăți f. 1)Caracter ambiguu. 2) Cuvânt sau expresie ambiguă. A vorbi fără ~ăți . [Sil. -gu-i- ] / < fr. ambiguïté , lat. ambiguitas , ~atis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
ambiguitate substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular ambiguita te ambiguita tea plural ambiguită ți ambiguită țile genitiv-dativ singular ambiguită ți ambiguită ții plural ambiguită ți ambiguită ților vocativ singular ambiguita te, ambiguita teo plural ambiguită ților