AMBIÁNȚĂ, ambianțe, s. f. Mediu material, social sau moral în care trăiește cineva sau în care se află ceva; climat (2). [Pr.: -bi-an-] – Din fr. ambiance. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

AMBIÁNȚĂ s.f. Mediu, societate în mijlocul căreia se află cineva sau ceva. [< fr. ambiance]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

AMBIÁNȚĂ s. f. mediu (natural sau cultural), anturaj, societate în care trăiește cineva. (< fr. ambiance) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

AMBIÁNȚĂ, ambianțe, s. f. Mediu material și social care înconjură pe cineva sau ceva. [Pr.: -bi-an-] – Fr. ambiance. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

AMBIÁNȚĂ s. v. mediu. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ambiánță s. f. (sil. bi-an-), g.-d. art. ambiánței; pl. ambiánțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

AMBIÁNȚĂ ~e f. Ansamblu de circumstanțe materiale sau morale care înconjoară o persoană; anturaj; climat; mediu; cadru. ~ culturală. [G.-D. ambianței; Sil. -bi-an-] /<fr. ambiance (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard