ALTITUDINÁL, -Ă, altitudinali, -e, adj. (Aflat) la altitudine. – Din fr. altitudinal. (Sursa: DEX '98 )
ALTITUDINÁL, -Ă adj. De altitudine; (p. ext.) Vertical, ierarhic. [< fr. altitudinal]. (Sursa: DN )
ALTITUDINÁL, -Ă adj. (situat) la altitudine; altitudinar. (< fr. altitudinal) (Sursa: MDN )
altitudinál adj. m., pl. altitudináli; f. sg. altitudinálă, pl. altitudinále (Sursa: Ortografic )
| altitudinal adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | altitudinal | altitudinalul | altitudinală | altitudinala |
| plural | altitudinali | altitudinalii | altitudinale | altitudinalele |
| genitiv-dativ | singular | altitudinal | altitudinalului | altitudinale | altitudinalei |
| plural | altitudinali | altitudinalilor | altitudinale | altitudinalelor |
| vocativ | singular | altitudinalule | altitudinalo |
| plural | altitudinalilor | altitudinalelor |
