ALOCÁRE,alocări, s. f. Acțiunea de a aloca; alocație. – V. aloca. (Sursa: DEX '98 )
ALOCÁREs.f. Acțiunea de a aloca. [Pl. -cări. / < aloca]. (Sursa: DN )
ALOCÁRE,alocări, s. f. Acțiunea de a aloca. (Sursa: DLRM )
ALOCÁRE s. alocație. (~ unui fond bănesc.) (Sursa: Sinonime )
alocáre s. f., g.-d. art. alocării; pl. alocări (Sursa: Ortografic )
ALOCÁ,alóc, vb. I. Tranz. A prevedea într-un buget pentru un anumit scop o sumă de bani, materiale etc. – Din alocație. (Sursa: DEX '98 )
A ALOCÁ alóctranz. (sume de bani, bunuri materiale) A destina unui scop anumit. /Din alocație (Sursa: NODEX )
ALOCÁvb. I. tr. A prevedea, a destina (sume de bani) în vederea unui scop anumit. [P.i. aloc, 3,6 -că. / < alocație]. (Sursa: DN )
ALOCÁvb. tr. a prevedea, a destina mijloace bănești sau materiale. (după fr. allouer) (Sursa: MDN )
ALOCÁ,alóc, vb. I. Tranz. A prevedea într-un buget, a destina pentru un anumit scop o sumă de bani, materiale etc. – Fr. allouer (după alocație). (Sursa: DLRM )
alocá (-c, -át), vb. – A atribui, a acorda. Format pe baza fr. allouer și lat. locare. – Der. alocație, s. f. (Sursa: DER )
alocá vb., ind. prez. 1 sg. alóc, 3 sg. și pl. alócă (Sursa: Ortografic )
alóc și -chéz, a -cá v. tr. (d. un tip latin álloco, -áre, după fr. allouer, care vine d. louer, a închiria, lat. locare. V. culc, locațiune). Hotărăsc (fixez) o sumă p. un scop: a aloca o sumă construiriĭ (saŭ pentru construirea) unuĭ pod. (Sursa: Scriban )
alocațiune f. (d. aloc; fr. allocation). Acțiunea de a aloca. – Și -áție și -áre. (Sursa: Scriban )
