ALINIAMÉNT,aliniamente, s. n. 1. Linie dreaptă, determinată pe un teren prin poziția mai multor puncte sau obiecte; p. ext. poziția mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii drepte. ◊ Aliniament de teren = linie de teren marcată prin jaloane, țăruși etc. 2. Porțiune dreaptă din traseul unei căi de comunicație, cuprinsă între două curbe consecutive. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. alignement. (Sursa: DEX '98 )
ALINIAMÉNT s.n. Poziția mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii. ◊ Aliniament de teren = linie de teren definită, de regulă, prin puncte caracteristice. [Pron. -ni-a-, pl. -te, var. alineament s.n. / După fr. alignement]. (Sursa: DN )
ALINIAMÉNTs. n. 1. linie dreaptă de teren determinată pe puncte caracteristice. 2. porțiune dreaptă din traseul unei căi de comunicație cuprinsă între două curbe consecutive. (după fr. alignement) (Sursa: MDN )
ALINIAMÉNT,aliniamente, s. n. Poziția mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii. ◊ Aliniament de teren = linie de teren marcată prin jaloane, țăruși etc. [Pr.: -ni-a-] – După fr. alignement. (Sursa: DLRM )
aliniamént s. n. (sil. -ni-a-), pl. aliniaménte (Sursa: Ortografic )
ALINIAMÉNT ~en. Poziție a mai multor puncte de-a lugul unei linii. ~ de teren. [Sil. -ni-a-] /<fr. alignement (Sursa: NODEX )
ALINIAMÉNT (după fr.) s. n. 1. Linie dreaptă, determinată pe un teren prin poziția mai multor puncte sau obiecte (repere); p. ext. poziția mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii drepte. 2. Porțiune dreaptă din traseul unei căi de comunicație, cuprinsă între două curbe consecutive. 3. (MILIT.) Fâșie de teren care, datorită condițiilor naturale, prezintă o importanță tactică, operativă sau strategică pentru acțiunile de luptă ce se desfășoară în raionul respectiv. (Sursa: DE )
