ALÉGRU, -Ă, alegri, -e, adj. (Franțuzism; despre o melodie) Vioi, sprinten. – Din fr. allègre. (Sursa: DEX '98 )
ALÉGRU, -Ă adj. (Rar) Vioi, vesel; sprinten. [< fr. allègre, cf. it. allegro]. (Sursa: DN )
ALÉGRU, -Ă adj. vioi, sprinten. (< fr. allègre) (Sursa: MDN )
ALÉGRU, -Ă, alegri, -e, adj. (Franțuzism înv.) Vioi, sprinten. – Fr. allègre. (Sursa: DLRM )
ALÉGRU adj. v. săltăreț, sprinten, vioi. (Sursa: Sinonime )
alégru adj. m. (sil. -gru), pl. alégri; f. sg. alégră, pl. alégre (Sursa: Ortografic )
| alegru adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | alegru | alegrul | alegră | alegra |
| plural | alegri | alegrii | alegre | alegrele |
| genitiv-dativ | singular | alegru | alegrului | alegre | alegrei |
| plural | alegri | alegrilor | alegre | alegrelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
