ALBĂSTREÁ, albăstrele, s. f. Plantă erbacee cu flori albastre (Centaurea cyanus). – Din albastră + suf. -ea. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

ALBĂSTREÁ s. (BOT.; Centaurea cyanus) albăstrică, albăstriță, vinețea, vinețică, (reg.) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

albăstreá s. f., art. albăstreáua, g.-d. art. albăstrélei; pl. albăstréle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

albăstreá f., pl. ele. Albăstriță. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

ALBĂSTRÉL, -EÁ, -ÍCĂ, albăstrei, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui albastru. 2. S. f. Plantă erbacee cu flori albastre; albăstriță (Centaurea cyanus). – Albastru + suf. -el. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ALBĂSTRÍ, albăstresc, vb. IV. 1. Tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2. Intranz. și refl. Fig. A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră. – Din albastru. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A ALBĂSTRÍ ~ésc tranz. A face să se albăstrească; a face să fie albastru. /Din albastru (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE ALBĂSTRÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre obiecte) A deveni albastru; a căpăta culoarea albastră. 2) rar (despre persoane) A deveni vânat de mânie; a se învineți. /Din albastru (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ALBĂSTRÉL, -EÁ, -ÍCĂ, albăstrei, -ele, adj. Diminutiv al lui albastru2. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

ALBĂSTRÍ, albăstresc, vb. IV. 1. Tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2. Intranz. Fig. A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră. – Din albastru2. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

ALBĂSTRÍ vb. 1. a (se) înălbăstri, (Transilv.) a (se) mierii. (~ un obiect cu vopsea.) 2. v. învineți. 3. (reg.) a scrobi, a sini, a vineți, (Transilv.) a mierii, (Mold. și Bucov.) a sinili. (~ rufele.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ALBĂSTRÍCĂ s. v. albăstrea. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

albăstrél adj. m., pl. albăstréi; f. sg. albăstreá/albăstrícă, pl. albăstréle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

albăstrí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. albăstrésc, imperf. 3 sg. albăstreá; conj. prez. 3 sg. și pl. albăstreáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

albăstrésc v. tr. (d. albastru). Colorez în albastru. V. refl. Devin albastru. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

albăstríță f., pl. e (d. albastru). Centauree cu floare albastră, foarte comună în grîne (centauréa cyanus) numită și floarea grîuluĭ, corobatică, ghioc, vinețea, zglăvoc și sporiș. (În Olt. poporu crede că atîta de groasă va cădea zăpada ĭarna cît crește ĭa [!] vara). – Și albăstrea. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard