ALBĂSTRÉL, -EÁ, -ÍCĂ,albăstrei, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui albastru.2. S. f. Plantă erbacee cu flori albastre; albăstriță (Centaurea cyanus). – Albastru + suf. -el. (Sursa: DEX '98 )
ALBĂSTRÍ,albăstresc, vb. IV. 1. Tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2. Intranz. și refl. Fig. A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră. – Din albastru. (Sursa: DEX '98 )
A ALBĂSTRÍ ~ésctranz. A face să se albăstrească; a face să fie albastru. /Din albastru (Sursa: NODEX )
A SE ALBĂSTRÍ mă ~éscintranz. 1) (despre obiecte) A deveni albastru; a căpăta culoarea albastră. 2) rar (despre persoane) A deveni vânat de mânie; a se învineți. /Din albastru (Sursa: NODEX )
ALBĂSTREÁ,albăstrele, s. f. Plantă erbacee cu flori albastre (Centaurea cyanus). – Din albastră + suf. -ea. (Sursa: DLRM )
ALBĂSTRÉL, -EÁ, -ÍCĂ,albăstrei, -ele, adj. Diminutiv al lui albastru2. (Sursa: DLRM )
ALBĂSTRÍ,albăstresc, vb. IV. 1. Tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2. Intranz. Fig. A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră. – Din albastru2. (Sursa: DLRM )
ALBĂSTRÍ vb. 1. a (se) înălbăstri, (Transilv.) a (se) mierii. (~ un obiect cu vopsea.)2. v. învineți. 3. (reg.) a scrobi, a sini, a vineți, (Transilv.) a mierii, (Mold. și Bucov.) a sinili. (~ rufele.) (Sursa: Sinonime )
ALBĂSTRÍCĂ s. v. albăstrea. (Sursa: Sinonime )
albăstreá s. f., art. albăstreáua, g.-d. art. albăstrélei; pl. albăstréle (Sursa: Ortografic )
albăstrél adj. m., pl. albăstréi; f. sg. albăstreá/albăstrícă, pl. albăstréle (Sursa: Ortografic )
albăstrí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. albăstrésc, imperf. 3 sg. albăstreá; conj. prez. 3 sg. și pl. albăstreáscă (Sursa: Ortografic )
albăstreá f., pl. ele. Albăstriță. (Sursa: Scriban )
albăstrésc v. tr. (d. albastru). Colorez în albastru. V. refl. Devin albastru. (Sursa: Scriban )
albăstríță f., pl. e (d. albastru). Centauree cu floare albastră, foarte comună în grîne (centauréa cyanus) numită și floarea grîuluĭ, corobatică, ghioc, vinețea, zglăvoc și sporiș. (În Olt. poporu crede că atîta de groasă va cădea zăpada ĭarna cît crește ĭa [!] vara). – Și albăstrea. (Sursa: Scriban )
