Dex.Ro Mobile
« Back
ALẮTURI adv. 1. (Local) Lângă cineva sau ceva, la dreapta sau la stânga cuiva sau a ceva. ◊ Loc. adj. De alături = vecin, învecinat. ◊ Expr. (Fam.) A nimeri (sau a fi, a merge, a călca) alăturea cu drumul = a greși (în comportare, în păreri etc.). ♦ În alt punct decât cel vizat (dar foarte aproape de acesta). 2. (Modal) Unul lângă altul, unul împreună cu altul (sau cu alții). ◊ Loc. prep. Alături de... (sau, rar, cu...) = pe același plan, pe lângă. ◊ Expr. A fi alături de cineva = a fi solidar cu cineva. [Var.: alăturea adv.] – A3 + lature. (Sursa: DEX '98 )

ALẮTURI adv. Lângă cineva sau ceva. A se așeza ~. ◊ A fi ~ de cineva a acorda cuiva un sprijin; a fi solidar cu cineva. ~ cu drumul fără judecată; fără chibzuință. [Sil. -turi; Var. alăturea] /a + lature (Sursa: NODEX )

ALẮTURI adv. 1. (Local) Lângă cineva sau ceva, la dreapta sau la stânga cuiva sau a ceva. ◊ Loc. adj. De alături = vecin, învecinat. ◊ Expr. (Fam.) Alături cu drumul = fără judecată, fără rațiune. ♦ În alt punct decât cel vizat (dar foarte aproape de acesta). A nimerit alături. 2. (Modal) Unul lângă altul, unul împreună cu altul (sau cu alții). ◊ Loc. prep. Alături de... (sau, rar, cu...) = o dată cu..., pe lângă... ◊ Expr. A fi alături de cineva = a fi solidar cu cineva. [Var.: alắturea adv.] – Din a3 + lature. (Sursa: DLRM )

ALĂTURI adv. 1. (local) (pop.) acolea, colea. (E ~, chiar lângă tine.) 2. (modal) împreună, laolaltă. (Stau ~ pe marginea ferestrei.) (Sursa: Sinonime )

alături, adv. – 1. Lîngă, aproape de. 2. În afara locului. – Var. alăturea. Lat. ad latera (REW 4934; DAR), cf. it. allato, v. fr. lez. Forma înv. este alăture, păstrată în var. – Der. alătura, vb. (a așeza alături); alăturaș, s. m. (înv., vecin). (Sursa: DER )

alături/alăturea adv. (Sursa: Ortografic )

alắturĭ (vest) și alắturea (est) adv. (d. lature). Lîngă: alăturea de noĭ, cu noĭ; alăturea cu casa, de casă. Fig. Afară din: alăturea de adevăr, cu adevăru. Pe alăturea, pe lîngă: mergea pe alăturea de mine, locuĭește pe alăturea de noĭ.Vechĭ alaturea. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
alătura   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) alătura alăturare alăturat alăturând singular plural
alătură alăturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) alătur (să) alătur alăturam alăturai alăturasem
a II-a (tu) alături (să) alături alăturai alăturași alăturaseși
a III-a (el, ea) alătură (să) alăture alătura alătură alăturase
plural I (noi) alăturăm (să) alăturăm alăturam alăturarăm alăturaserăm, alăturasem*
a II-a (voi) alăturați (să) alăturați alăturați alăturarăți alăturaserăți, alăturaseți*
a III-a (ei, ele) alătură (să) alăture alăturau alătura alăturaseră
* Formă nerecomandată

alături   invariabil