ALĂPTÁ,alăptez, vb. I. Tranz. A hrăni puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da să sugă; a apleca. – A3 + lapte (după fr. allaiter). (Sursa: DEX '98 )
A ALĂPTÁ ~éztranz. (nou-născuți) A face să sugă lapte din mamelă; a hrăni cu piept. /a + lapte (Sursa: NODEX )
ALĂPTÁ,alăptez, vb. I. Tranz. A hrăni un nou-născut cu lapte, dându-i să sugă de la mamelă. – Din a3 + lapte (după fr. allaiter). (Sursa: DLRM )
ALĂPTÁ vb. (înv. și reg.) a apleca, (prin Transilv.) a băia. (Mama își ~ pruncul.) (Sursa: Sinonime )
A alăpta ≠ a înțărca (Sursa: Antonime )
alăptá (-téz, -át), vb. – A hrăni cu laptele propriu, a da să sugă. – Mr. alăptez. Formație neol., cel puțin în rom., pe baza fr. allaiter (cf. REW 143). Nu este atestat uzul său pop. (Sursa: DER )
alăptá vb., ind. prez. 1 sg. alăptéz, 3 sg. și pl. alăpteáză (Sursa: Ortografic )
alăptéz v. tr. (d. lapte saŭ lat. allactare). Daŭ țîță, nutresc cu laptele meŭ. – Și lăptez (lat. lactare). (Sursa: Scriban )
