Dex.Ro Mobile
« Back
AI1 interj. Exclamație care exprimă: durere; spaimă; uimire; amenințare. (Sursa: DEX '98 )

AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai? (Sursa: DEX '98 )

AI3 interj. V. hai. (Sursa: DEX '98 )

AI4, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium. (Sursa: DEX '98 )

AÍ5 s. m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï. (Sursa: DEX '98 )

AI interj. 1) (se folosește pentru a exprima durere, mirare, spaimă, necaz, amenințare etc.). 2) fam. (se folosește la sfârșitul unei propoziții interogative). /Onomat. (Sursa: NODEX )

AI s.m. (Zool.) Mamifer arboricol de talie mică, cu capul acoperit cu o blană moale cenușie, care trăiește în America de Sud și în sudul Madagascarului. [Pron. a-i. / < fr. < cuv. tupi]. (Sursa: DN )

ÁI A-I/ s. m. mic mamifer arboricol, cu capul acoperit cu o blană moale, cenușie, din America de Sud și Madagascar. (< fr. ) (Sursa: MDN )

AI2 interj. Exclamație care exprimă: durerea, spaima, uimirea, amenințarea. (Sursa: DLRM )

AI1 interj. v. hai2. (Sursa: DLRM )

AI3 interj. Exclamație familiară cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai? (CARAGIALE). (Sursa: DLRM )

AI4 s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Compuse: ai-sălbatic = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și flori galbene (Allium ochroleucum); aiul-șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și flori roșii-purpurii (Allium scorodoprasum). – Lat. alium. (Sursa: DLRM )

ab inítio (lat.) [ti pron. ți] (-ti-o-) loc. adv.; abr. a.i. (Sursa: DOOM 2 )

ai1 art. v. al (Sursa: DOOM 2 )

ai4 vb. v. aveá1, aveá2 (Sursa: DOOM 2 )

AI s. (BOT.) 1. ai sălbatic (Allium ochroleucum) = (reg.) pur. 2. aiul șarpelui (Allium scorodoprasum) = (reg.) pur. (Sursa: Sinonime )

AI s. v. praz, pur, usturoi. (Sursa: Sinonime )

AI-DE-PĂDÚRE s. v. crin de pădure, rostopască. (Sursa: Sinonime )

ái (ái), s. m. – Usturoi. – Mr., megl. al’ŭ, istr. ǫlú. Lat. alium (Pușcariu 47; Candrea-Dens., 25; Rew 366; DAR); cf. alb. aj, it. aglio, prov. alh, fr. ail, cat. all, sp. ajo, gal., port. alho. – Der. ai (var. aia), vb. (a condimenta cu usturoi); aișoară, s. f. (plantă, usturoiță); aișor, s. m. (ghiocel; crin-de-pădure; plantă); aitură, s. f. (piftie cu usturoi); aiuș, s. m. (plantă, Alium silvestre). (Sursa: DER )

ai interj. (Sursa: Ortografic )

ai s. m., pl. ai, art. aii (Sursa: Ortografic )

1) aĭ m., pl. tot așa (lat. alium și allium, it. aglio, pv. alh, fr. ail, cat. all, sp. ajo, pg. alho). Ban. Trans. Suc. Pur, usturoĭ sălbatic. (Sursa: Scriban )

2) aĭ m. pl. tot așa (cuv. brazilian). Un mamifer edentat tardigrad din America de Sud numit și leneș, care strigă aĭ, de unde-ĭ și vine numele. (Sursa: Scriban )

3) aĭ v. ajutător la optativ. V. aș 1. (Sursa: Scriban )

4) aĭ interj. V. hái. (Sursa: Scriban )

5) aĭ interj. interogativă: Unde-aĭ fost? Aĭ? – Aĭ? Ce-aĭ zis? (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
ai   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ai aiul
plural ai aii
genitiv-dativ singular ai aiului
plural ai ailor
vocativ singular aiule
plural ailor

al   articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume masculin feminin
nominativ-acuzativ singular al a
plural ai, a ale, a
genitiv-dativ singular alui alei, ale
plural alor alor

avea   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) avea avere avut având singular plural
ai, aibi* aveți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) am (să) am aveam avui, avusei avusesem, avusem*
a II-a (tu) ai (să) ai, aibi* aveai avuși, avuseși avuseseși, avuseși*
a III-a (el, ea) are (să) aibă, aibe*, aivă* avea avu, avuse avusese, avuse*
plural I (noi) avem (să) avem aveam avurăm, avuserăm avuseserăm, avusesem*, avuserăm, avusem*
a II-a (voi) aveți (să) aveți aveați avurăți, avuserăți avuseserăți, avuseseți*, avuserăți, avuseți*
a III-a (ei, ele) au (să) aibă, aibe*, aivă* aveau avură, avuseră avuseseră, avuseră*
* Formă nerecomandată

avea (verb auxiliar)   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) avea singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) am, aș
a II-a (tu) ai
a III-a (el, ea) a, ar
plural I (noi) am
a II-a (voi) ați
a III-a (ei, ele) au, ar

ăl   articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume masculin feminin
nominativ-acuzativ singular ăl a
plural ăi ale
genitiv-dativ singular ălui ălei
plural ălor ălor

vrea (verb auxiliar)   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) vrea singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) voi, oi
a II-a (tu) vei, ei, ăi, oi, îi
a III-a (el, ea) va, o, a
plural I (noi) vom, om
a II-a (voi) veți, eți, ăți, oți, îți
a III-a (ei, ele) vor, or