AGILITÁTE s. f. Ușurință în mișcări; suplețe, sprinteneală, vioiciune. ♦ Îndemânare. – Din fr. agilité, lat. agilitas, -atis. (Sursa: DEX '98 )
AGILITÁTE f. Caracter agil; ușurință în mișcări; vioiciune; iuțeală; sprinteneală. ~ de acrobat. [G.-D. agilității] /<fr. agilité, lat. agilitas, ~atis (Sursa: NODEX )
AGILITÁTE s.f. Sprinteneală, vioiciune, suplețe. [Cf. fr. agilité, lat. agilitas]. (Sursa: DN )
AGILITÁTE s. f. calitatea de a fi agil; sprinteneală, îndemânare. (< fr. agilité, lat. agilitas) (Sursa: MDN )
AGILITÁTE s. f. Ușurință în mișcări; suplețe. – Fr. agilité (lat. lit. agilitas, -atis). (Sursa: DLRM )
AGILITÁTE s. v. sprinteneală. (Sursa: Sinonime )
agilitáte s. f., g.-d. art. agilității (Sursa: Ortografic )
agilitáte f. (lat. agílitas, -átis). Agerime, sprintenie. (Sursa: Scriban )
| agilitate substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | agilitate | agilitatea |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | agilități | agilității |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | agilitate, agilitateo |
| plural | — |
